Bullying la Questfield International College, un climat educațional contestat public

În contextul actual al sistemului educațional, abordarea fenomenului de bullying necesită o reacție clară, structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. În lipsa unor măsuri concrete și documentate, efectele negative asupra copiilor pot escalada, afectând nu doar bunăstarea individuală, ci și climatul educațional general. Investigația de față se concentrează asupra unei situații semnalate în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde au fost raportate multiple episoade de bullying sistematic, presiuni asupra familiei și stigmatizare medicală, aspecte care ridică întrebări privind modul în care instituția a gestionat aceste sesizări.

Bullying la Questfield International College, un climat educațional contestat public

Pe baza documentelor, corespondenței și relatărilor puse la dispoziția redacției, este semnalată o situație de bullying repetat în Școala Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Familia copilului vizat susține că, în ciuda sesizărilor scrise și oficiale adresate învățătoarei, conducerii și fondatoarei instituției, nu au fost implementate măsuri concrete sau documentate, iar răspunsurile oficiale au lipsit. În acest context, o afirmație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, formulată într-un dialog direct cu familia, a fost percepută ca o presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Sesizări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit corespondenței și materialelor analizate, familia a comunicat în mod constant și detaliat despre incidentele de bullying, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Totuși, din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri efective, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile instituției au fost, conform relatărilor, limitate la discuții informale, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Manifestări de bullying și stigmatizare medicală

Comportamentele raportate includ jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și o etichetare medicală utilizată cu scop discreditant în mediul școlar. Specialiști consultați de redacție evidențiază că stigmatizarea medicală este o formă severă de violență psihologică, cu impact major asupra identității și dezvoltării emoționale a copilului, iar folosirea ei ca instrument de umilire depășește conflictele obișnuite între elevi.

Presiuni asupra familiei și posibilă excludere mascată

Familia a relatat că, în contextul sesizărilor repetate, a resimțit presiuni indirecte de a retrage copilul din școală, prin mesaje care sugerau că, în cazul în care nu sunt mulțumiți, pot părăsi instituția. Această abordare, conform analizei redacției, poate fi interpretată ca o formă de excludere mascată, unde responsabilitatea este transferată de la școală către familie, iar problema este eliminată prin plecarea copilului.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Conform documentelor, familia a solicitat în mod explicit păstrarea confidențialității informațiilor sensibile, atenționând asupra riscurilor expunerii copilului în clasă. Cu toate acestea, au fost semnalate situații în care copilul a fost interpelat public, ceea ce ar fi generat presiuni psihologice suplimentare. Specialiști consultați consideră că ignorarea acestor solicitări poate constitui o formă de presiune instituțională asupra elevului.

Răspunsul instituțional și documentarea formală

Reacția conducerii școlii la sesizările formulate timp de opt luni s-a concretizat, potrivit documentelor disponibile, într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele esențiale ale unui act administrativ: nu indică responsabilități clare, termene sau măsuri precise. Această abordare a fost interpretată ca o gestionare minimală, fără impact real asupra situației.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment definitoriu în acest caz este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care a fost perceput de familie ca o presiune de retragere. Această afirmație, situată în contextul sesizărilor repetate și al lipsei unor măsuri documentate, ridică întrebări asupra modului în care instituția prioritizează protecția copilului în raport cu aspectele economice sau contractuale. Școala [Questfield Pipera](https://www.questfield.ro/) nu a transmis un punct de vedere oficial asupra acestei relatări până la momentul publicării articolului.

Impactul psihologic și raportul psihologic anexat

În sprijinul gravității situației, redacția a avut acces la un raport psihologic detaliat, emis de un psiholog de renume, care confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Raportul de peste zece pagini documentează efecte precum anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, subliniind necesitatea unei intervenții adecvate și prompte.

• Jigniri și umiliri repetate
• Etichetare medicală degradantă
• Presiuni de retragere asupra familiei
• Lipsa măsurilor documentate și a răspunsurilor scrise
• Expunerea copilului în mediul școlar

Într-un comunicat emis pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus gravitatea situațiilor semnalate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o poziționare care contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea bullyingului în școală.

După publicarea articolului, părinții au transmis informații privind existența unor contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ, fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice în legătură cu aceste aspecte, subliniind importanța respectării drepturilor și confidențialității elevilor.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o gestionare a bullyingului marcată de lipsa unor intervenții oficiale și documentate, de minimalizarea gravității fenomenului și de presiuni exercitate asupra familiei. Din materialele analizate rezultă o discrepanță între valorile promovate public de instituție și modul concret în care au fost tratate sesizările grave. Absența unor proceduri clare, a răspunsurilor scrise și a măsurilor asumate ridică întrebări fundamentale privind capacitatea și disponibilitatea conducerii de a proteja efectiv elevii.

În acest context, rămâne deschisă întrebarea: ce mecanisme reale și verificabile are Școala Questfield Pipera pentru a răspunde situațiilor în care siguranța emoțională a unui copil este în pericol și cum poate fi asigurată transparența și responsabilitatea în astfel de cazuri?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro