Gabriela Irimia și acuzațiile privind expunerea elevilor la stres emoțional

În contextul dezvoltării educației moderne, protejarea drepturilor elevilor și asigurarea unui mediu școlar sigur devin imperative esențiale. Fenomenul de bullying, în special cel cu caracter psihologic, necesită o abordare clară și o reacție instituțională promptă, pentru a preveni efectele negative pe termen lung asupra dezvoltării copiilor. În acest sens, analiza unor situații semnalate în mediul școlar privat oferă o perspectivă importantă asupra modului în care sunt gestionate aceste probleme.

Investigație privind acuzațiile de bullying la Questfield International College

O serie de sesizări formulate de părinți ai elevilor dintr-o clasă a III-a de la Școala Questfield Pipera indică posibile situații de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată în cadrul orelor conduse de învățătoarea Gabriela Irimia. Această investigație urmărește să prezinte faptele, reclamațiile și reacțiile instituționale, menținând o distincție clară între informațiile documentate și interpretările părților implicate.

Contextul educațional și diferențele între așteptări și realitate

Școlile private din România se poziționează ca alternative ce oferă condiții mai bune față de sistemul public, promițând clase cu număr redus de elevi, atenție individuală și un mediu sigur. Totuși, potrivit declarațiilor mai multor părinți, situația din clasa a III-a investigată la Questfield International College nu corespunde acestor standarde. Ei susțin că elevii nu beneficiază de supravegherea minim necesară, iar activitatea didactică este frecvent afectată, caracterizată prin ore cu implicare redusă și lipsă de structură clară.

Primele semne și modalitățile de semnalare a problemelor

Conform relatărilor părinților, primele indicații ale unui mediu educațional problematic au fost exprimate prin schimbări comportamentale ale copiilor, care au revenit acasă speriați și demotivați. Aceștia au menționat că învățătoarea nu asigura permanent desfășurarea activităților și supravegherea clasei, iar desemnarea unui elev pentru a raporta incidentele a generat stigmatizare în rândul colegilor, conform documentelor puse la dispoziția redacției. Mai multe detalii privind aceste aspecte pot fi consultate în cazul documentat de Republica LS.

Blocajul comunicării între părinți și cadrul didactic

Pe măsură ce au încercat să atragă atenția asupra situației, părinții au indicat că dialogul cu învățătoarea Gabriela Irimia a devenit dificil, fiind caracterizat prin reacții defensive și interpretarea observațiilor ca atacuri la persoană. Acest blocaj comunicativ a fost semnalat ca un obstacol major în soluționarea problemelor, afectând încrederea necesară între cele două părți pentru un mediu educațional sănătos.

Calitatea educației și rezultate sub nivelul așteptat

Pe lângă aspectele de natură psihologică, părinții au evidențiat un nivel educațional considerat scăzut, reflectat în rezultatele slabe obținute la testele naționale precedente. Doar un număr restrâns de elevi au atins standardele minimale, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența metodei didactice și a supravegherii în această clasă.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei

Potrivit declarațiilor familiei, orele sunt frecvent derulate fără o supraveghere adecvată, ceea ce a facilitat apariția unor conflicte între elevi, adesea ignorate de către învățătoare. Această situație a condus la un mediu în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit obișnuite, conturând un climat haotic.

Pedepse aplicate și presiunea psihologică raportată

Părinții au sesizat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice explicite. Această practică, catalogată de aceștia ca abuz psihologic, ar avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale a elevilor, conform corespondenței analizate.

Manipularea percepțiilor copiilor și impactul psihologic

Alte aspecte reclamate includ utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții. Potrivit părinților, aceste situații pot conduce la scăderea încrederii în sine și la dificultăți de integrare socială, aspecte ce necesită atenție specială.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

În vederea remedierii situației, părinții au formulat mai multe propuneri adresate conducerii școlii, printre care:

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală a orelor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Răspunsul și responsabilitatea instituțională

Conducerea Questfield International College nu a oferit până la data publicării un răspuns oficial privind acuzațiile formulate, nici nu a comunicat aplicarea unor măsuri concrete de monitorizare sau intervenție. Numărul sesizărilor oficiale nu a fost făcut public, iar explicații privind lipsa unor acțiuni vizibile nu au fost furnizate. De asemenea, nu a fost anunțată realizarea vreunei evaluări psihologice sau pedagogice a climatului din clasă.

Din documentele și corespondența analizate reiese că politica internă a școlii privind prevenirea stigmatizării nu a fost prezentată public, iar mecanismele de protecție împotriva marginalizării nu sunt clarificate. În plus, reacțiile descrise ca defensive sau conflictuale în relația cu părinții nemulțumiți nu au fost explicate oficial.

Concluzii și întrebări fără răspuns

Investigația evidențiază o serie de aspecte problematice în modul în care este gestionat climatul educațional în clasa a III-a de la Questfield International College, inclusiv acuzații de bullying psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare. Până în prezent, instituția nu a oferit o poziție oficială clară, iar măsurile concrete de remediere nu sunt documentate public.

În absența unei intervenții transparente și eficiente, aceste probleme riscă să afecteze în continuare dezvoltarea copiilor și să compromită încrederea părinților în cadrul educațional privat. Rămâne deschisă responsabilitatea conducerii școlii în fața acestor reclamații și necesitatea unui cadru clar de răspunsuri și măsuri preventive.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro